Imunizarea activă prin vaccinare

Nu este greu să ne dăm seama cât de fragilă şi expusă la tot felul de pericole este fiinţa umană. Conştient sau nu, organismul nostru se apără mereu de tot felul de “inamici” care îl înconjoară, mai cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi.

Cu alte cuvinte, boala nu este altceva decât expresia luptei organismului cu inamicii, care încearcă să îl distrugă. Şi ca în orice basm, sperăm că răul, inamicul, va fi întodeauna învins. Dacă agentul cauzator de boală este puternic, dacă microbii sunt virulenţi şi în număr foarte mare, atunci forţele de apărare ale organismului sunt distruse şi invers.

Ce reprezintă de fapt armele de luptă împotriva agenţilor infecţioşi?
Armele sunt multiple, dar două dintre cele mai importante sunt globulele albe din sânge(leucocitele) şi anticorpii(antitoxinele). Globulele albe există întotdeauna în organism dar anticorpii iau naştere în urma pătrunderii în organism a agentului patogen, a toxinelor sale. După o boală infecţioasă, aceşti anticorpi, dispar din organism sau se menţin un timp mai mult sau mai puţin îndelungat. Prezenţa acestor anticopri ar apăra organismul de o reîmbolnăvire cu acelaşi germene, îi conferă deci o imunitate.

Creearea de anticorpi este proprietatea unui organism sănătos, bine dezvoltat. Nou născutul are în organismul lui anumiţi anticorpi moşteniţi de la mamă, care le conferă o oarecare imunitate faţă de anumite boli. Faţă de alte boli însă nu posedă anticorpi(variolă,poliomelită,tetanosul,tusea convulsivă).

Tocmai prin faptul că nu se poate apăra de către toţi inamicii mediului înconjurător, medicina a creat posibilitatea să fie imunizat artificial.

Imunizarea artificială se poate face prin două căi: prin introducerea de anticorpi(imunizare pasivă) sau prin provocarea formării de anticorpi(imunizare activă). Imunizarea activă se realizează prin vaccinare preventivă cu microbi,viruşi. Aceşti viruşi nu sunt însă atenuaţi dar sunt capabili de a fabrica anticorpi.

Vaccinarea preventivă(profilactică) care este executată la timp şi în mod corespunzător constituie o măsură foarte eficace împotriva apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.

Este foarte bine să vă prezentaţi cu copilul de îndată ce sunteţi invitată pentru vaccinare. Doar în cazul în care copilul este bolnav, veţi anunţa medicul, care va decide daca vaccinarea este sau nu indicată copilului în această stare.

Vaccinuri incluse în programul naţional de imunizare(obligatorii)

Vârsta recomandată Vaccin Comentarii Număr de vaccinuri
 Primele 24 ore HEP B  în maternitate               1
 2-7 zile  BCG               1
 2 luni  DTPa-VPI-Hib, HEP B  simultan               2
 4 luni  DTPa-VPI-Hib  simultan               1
 6 luni  DTPa-VPI-Hib, HEP B  simultan               2
 12 luni  DTPa-VPI-Hib,RRO  simultan               2
 4 ani  DTPa               1
 7 ani(clasa I)  RRO  campanii şcolare               1
 9 ani(clasa III)  VPI  campanii şcolare               1
 12 ani  HPV               1
 14 ani(clasa VIII)  dt  campanii şcolare               1

Vaccinarea BCG este prima vaccinare efectuată în maternitate pentru imunizarea organismului contra infecţiei tuberculoase. Vaccinul nu reprezintă nici un pericol şi se face de mai multe ori, la intervale fixate de organele sanitare. Acest vaccin se face doar bebeluşilor neinfectaţi cu bacil tuberculos. În primele 10 zile după naştere nu trebuiesc luate măsuri de precauţie, întrucât copilul este sigur neinfectat. Mai târziu, vaccinarea se va face numai după o probă biologică de depistare a unei eventuale infecţii tuberculoase.

Vaccinarea antipoliomielitică VPI se face cu un virus viu atenuat. Nici acest vaccin nu se face copiilor bolnavi,febrili sau cu leziuni nervoase, stabilite de medic. Practic, vaccinarea antipoliomielitică nu produce nici un fel de tulburări. Eventualele semne de boală, apărute imediat după vaccinare, vor fi aduse la cunoştinţa medicului.

Vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive DTP se face cu trivaccinul Di-Te-Per. În general vaccinul nu provoacă tulburări. Unii copii pot prezenta, totuşi, o uşoară ascensiune febrilă, stare de agitaţie şi lipsa de poftă de mâncare, timp de 24 ore după vaccinare. Nu trebuie să siliţi copiii să mănânce, dar trebuie să le oferiţi în schimb multe lichide. Uneori apare o uşoară roşeaţă la locul injecţiei. Nici acest vaccin nu se face copiilor bolnavi.

Unii copii pot să aibă alergie după vaccin, sub formă de urticarie, erupţie pe întreg corpul sau doar pe o parte din corp. Foarte rare sunt însă cazurile în care reacţiile adverse devin grave.

În ziua în care i se face copilului vaccinul, acesta nu va fi îmbăiat. În rest,veţi asigura copilului ritmul obişnuit de viaţă. După ce micuţul va fi vaccinat este bine să îi puneţi o compresă cu apă rece în locul respectiv pentru a evita umflarea sau crearea de noduli. În cazul în care copilul va face febră, puteţi să îi administraţi Panadol, Nurofen sau supozitoare cu paracetamol şi să îi oferiţi să bea multe lichide.

Post to Twitter

Un comentariu la Imunizarea activă prin vaccinare

  1. Marius says:

    uite, asta mi se pare foarte interesant de stiut 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *